Lot monetar Moldovenesc (Stefanita 1517-1527)

      Probabil ca titlul v-a atras deja atentia, da este vorba despre un lot de 52 monede de un gros argintati, din timpul domniei lui Stefan al IV-lea cel Tanar. Au fost descoperiti pe un ses, la limita dintre doua paduri, pe unde am presupus ca ar fi fost drumuri vechi.

      Desi ziua nu promitea nimic, deoarece zona a fost deja scanata de mine si fratele meu probabil de zeci de ori cu rezultate din primul razboi mondial si ceva monede austro-ungare dar si o jumatate de gros ratacit in primavara anului trecut, fratele meu a reusit sa sparga gheata si a dat peste o moneda turceasca de argint + celelate de argint pe care le puteteti vizualiza in ACEST POST . Nu pot spune acelasi lucru si despre mine care am reusit sa adun cateva monede comuniste si tuburi goale ww1 si ww2.

      Spre sfarsitul zilei care era in jurul orei 16, pe un frig cumplit si pe zapada ne pregateam sa ne intoarcem spre casa intr-un ritm alert deoarece eram la limita suportabilitatii gerului. undeva pe la mijlocul acelui ses in graba mea am dat peste un semnal foarte slab asemanator foliei din aluminiu dar adancimea spunea altceva, asa ca mi-am zis ca „este ultima sapatura pe astazi”. Cand am indepartat stratul de iarba de la suprafata am dat de pietris si nisip iar printre pietre am vazut o zona verzuie ce parea a fi oxid, produs de prima moneda pe care am privit-o mai indeaproape deoarece nu imi venea sa cred ca se zarea capul de bour pe ea si un scut frumos pe spate.

     Eram sceptic in privinta existentei mai multor monede in acea groapa dar detectorul dadea acelasi semnal in continuare, asa ca am continuat sa indeparetz pietrisul impreuna cu fratele meu pana am dat de toate cele 52 monede, unele lipite altele fragmentate. Pot spune ca a fost o senzatie de nedescris, chiar daca nu sunt de argint bucuria resimtita a fost mult peste asteptari.

O mica istorie despre Ștefăniță 

           Ștefăniță Vodă cel Tânăr, și Ștefan al IV-lea, (n. 1506 – d. 14 ianuarie 1527, Hotin) a fost domn al Moldovei între 20 aprilie 1517 și 14 ianuarie 1527. Este fiul lui Bogdan al III-lea și nepotul lui Ștefan cel Mare.
           Și-a petrecut tinerețea în Polonia, Crimeea, Germania și Constantinopole, unde, ocupându-se de comerțul cu pietre prețioase a făcut avere. Din aceasta a plătit Porții 220 mii ducați pentru a urca pe tron. Cunoscând limbile polonă, turcă, latină, germană, greacă, tătară și armeană, a fost una din cele mai interesante figuri de domnitori moldoveni. Grigore Ureche aprecia că „ar fi putut să fie un mare conducător și altor țări”, aluzie probabil la faptul că visul de unire al celor trei țări românești încolțise deja la cronicarii vremii. Există și varianta urcării pe tron la vârsta de 11 ani. Fiind minor, țara era condusă de Divan, în fruntea căruia se afla hatmanul Luca Arbore, țara fiind închinată turcilor. Cu toate acestea, la 1518, Ștefăniță încheie un tratat cu polonezii, tratat care era potrivnic turcilor. În același an, tătarii intră în Moldova, dar sunt înfrânți de vornicul Țării de Jos Petrea Cărăbățul la 8. August 1518, care primește ajutor și de la polonezi. Lupta a avut loc la Ciuhru lângă târgul Șerbanca la Prut.

          A luat conducerea țării la vârsta de 11 ani și a stricat relațiile cu polonezii fiind ofensat de Sigismund, care a refuzat să-i dea una din fete de soție. Hatmanul Luca Arbore, voind să fie și pe mai departe în relații bune cu Polonia, de frica turcilor, a trimis o solie la polonezi. Pentru această faptă, Ștefăniță îi ucide pe hatman și pe cei doi fii ai săi. Boierii se răscoală împotriva lui Ștefăniță, însă răscoala a fost înnăbușită și mulți boieri au fost uciși. Cu toate acestea, Ștefăniță atacă și înfrânge o armata turcescă condusa de Tassa-pasa ce se refugiase în Moldova, respinsă fiind de polonezi și ia o prada bogată. Din cauza semeției lui, bunele relatii cu polonezii nu au mai putut fi restabilite. Din acest motiv, se crede că nobilii de la curtea poloneză, care se temeau că Ștefăniță s-ar putea alia cu turcii, au pus-o pe însăși soția lui să-l otrăvească, la 14 ianuarie 1527. Moare la Hotin și este înmormântat la Mănăstirea Putna.

DSC_1909 DSC_1915 DSC_1936 DSC_1941

      Fratele meu a si filmat tot timpul, in timp ce avansam in stratul de pietris si desi eu am dat peste ele pot spune ca el era mai entuziasmat decat mine in acel moment.

     Asta nu a fost tot deoarece am facut o vizita si bunicii noastre si am mai dat si acolo peste cateva monede moldovenesti si turcesti.

DSC_1949 DSC_1950 Piesa vestimentara plumb cu model DSC_1956 DSC_1957 Un gros moldovenesc argintat DSC_1958 Moneda turceasca medievala argint DSC_1960 DSC_1961 Moneda moldoveneasca, un gros, argint DSC_1964 DSC_1965 4 monede de jumatate de gros precum si moneda din bronz turceasca (centru)

     Toate monedele, impreuna cu unele obiecte gasite in gradina bunicilor au fost predate ieri Directiei de Cultura si Patrimoniu Suceava si sper ca voi apuca sa le vad expuse acolo unde le este locul in Muzeul Bucovinei Suceava.

   

Anunțuri